Fenomenul imobiliar a cunoscut o explozie nemaiîntâlnită în micul orășel Sibiu. Așa se face că peste noapte au apărut zeci de jucători imobiliari fără experiență. Nimic rău până aici. Problema intervine atunci când bătrânii rechini imobiliari reprezentați de agențiile imobiliare sar la gâtul începătorilor și le promit marea cu sarea în schimbul exclusivității.
Dezastrul din spatele exclusivităților
Pe o piață volatilă și fluctuantă precum cea de astăzi, nimeni nu ar trebui să își condiționeze succesul propriei afaceri de un factor extern. Atunci când cineva decide să înmâneze cu exclusivitate soarta vânzărilor unei singure părți, acesta a legat pur și simplu succesul proiectului de o altă entitate.
Altfel spus, exclusivitatea doar limitează, iar dezvoltatorul care optează pentru ea se leagă nejustificat de o agenție care niciodată nu se va face responsabilă de eșecul proiectului imobiliar.
Nu poți judeca drept când stai strâmb
Comerțul este la fel în orice domeniu: Dacă produsul tău se găsește expus în mai multe lanțuri de magazine, vânzările vor fi considerabil mai mari decât dacă îți vinzi produsul doar la poarta fabricii. Același lucru este valabil și în servicii, atunci când vorbim despre intermedierea imobiliară. Totuși, rechinii bătrâni nu urmăresc interesul dezvoltatorilor, ci încasarea unui comision mare și asigurarea unei părți cât mai mari pentru portofelul agenției.
Agențiile imobiliare care propun dezvoltatorilor să semneze un contract de exclusivitate urmăresc propriul bine, în nici un caz pe cel al vânzătorului. Vânzătorii care se regăsesc în această situație sunt pur și simplu ademeniți de un mit.
O agenție imobiliară care are cu adevărat o viziune bună și sănătoasă va înțelege că cel mai important este succesul general al dezvoltatorilor și al proiectelor și că acesta decide implicit și bunăstarea agenției. În cazul exclusivității lucrurile stau exact invers: se urmărește succesul agenției, în detrimentul succesului proiectului.
De ce nu vor sibienii cumpărători să lucreze cu o agenție imobiliară?
Tocmai aceste capcane pe care le întind agențiile imobiliare au condus la faptul că astăzi oamenii care aud de agenții imobiliare se tem de o potențială colaborare. Vom auzi peste tot despre situații în care vânzătorii au semnat contracte de exclusivitate, au așteptat luni sau chiar ani de zile vânzarea proprietății, iar când în sfârșit au găsit ei înșiși un client, s-au văzut nevoiți să plătească un comision agenției, chiar dacă aceasta nu a facilitat tranzacția.
Dacă toate agențiile urmăresc binele clientului, de ce ar fi acestea deranjate dacă o altă agenție sau însuși proprietarul vinde proprietatea. În final, scopul clientului este vânzare. Sau scopul să nu fie oare binele clientului? Ei bine, atunci când scopul devine încasarea unui comision și nu binele clientului, asistăm la un aspect imoral care nu trebuie să ia amploare.
În loc de concluzie
Scopul alergării agențiilor imobiliare nu trebuie să fie câștigul mărșav, ci oferirea unui serviciu de excepție clienților noștri. Procedând astfel, banii vor fi o consecință firească.
Foto credit: shutterstock.ro