Construirea unei case nu este un proces simplu si pana la receptia lucrurilor, drumul este presarat cu multe autorizatii, avize si certificate. Unul dintre cei mai importanti pasi, inainte de executia constructiei, este studiul geotehnic. Cu alte cuvinte, atunci cand vrei sa ridici un imobil ai nevoie de o serie de informatii cu privire la sol, printre care: capacitatea acestuia de a sustine constructia, adancimea maxima in caz de inghet, compozitia si permeabilitatea lui, structura si stabilitatea, adancimea panzei freatice, riscul de alunecari etc.
In articolul de
blog imobiliar de astazi sunt prezentate cateva informatii despre rolul studiului geotehnic si cum se realizeaza acesta.
Studiul geotehnic cuprinde informatii despre proprietatile si calitatea terenului pe care va fi amplasat un imobil. Acest studiu este foarte important deoarece fara o documentatie a solului, nu se poate obtine o autorizatie de constructie.
Procesul de investigare a terenului de fundare se realizeaza prin foraje din care se recolteaza mostre ce sunt analizate in laboratorul geotehnic. Complexitatea studiului geotehnic va fi direct proportionala cu complexitatea constructiei. Daca este o constructie mai mare, analizele vor fi mult mai aprofundate si detaliate, iar investigatia terenului va cuprinde penetrari statice sau dinamice, sondaje seismice. In urma analizelor facute, vei afla ce tip de constructie poate sustine terenul tau. Exista terenuri pe care nu se pot construi cladiri multietajate, iar din acest motiv sa fii nevoit sa investesti mai mult in fundatie.
Tinand cont de faptul ca forarea si investigarea solului la adancimi mari nu este o procedura simpla, pentru un studiu corect, inginerul/tehnicianul care se va ocupa trebuie sa primeasca cateva informatii despre:
• lungimea si latimea constructiei - prin care se va stabili numarul de foraje necesare;
• regimul de inaltime al constructiei - numar etaje si alte detalii care sa stabileasca la ce adancime trebuie facute forajele geotehnice;
• destinatia constructiei - pentru a verifica daca trebuie analize suplimentare;
• suprafata terenului;
• inclinatia terenului - pentru a analiza cum trebuie situata constructia fata de panta;
• existenta unor pereti comuni cu alte constructii;
• apropierea de ape;
• locatia geografica.
Dupa ce informatiile de mai sus au fost stranse, se stabilesc numarul si adancimea forajelor, volumul echipamentelor si termenul de executie. Pasii acestui proces sunt urmatorii:
1. Forajele geotehnice preleveaza mostre cu ajutorul carora se stabileste stratificatia, nivelul panzei freatice, infiltratiile de apa. In cazul unei constructii mai inalte, se pot efectua studii cu privire la rezistenta rocilor;
2. Probele sunt obtinute si urmeaza analiza lor in laboratorul geotehnic. In urma verificarilor se identifica parametrii geomecanici precum: granulozitate, limita de curgere, indice de plasticitate, consistenta, umiditate naturala, limita de curgere, limita de framantare. Acesti indici pot fi completati de indicii de structura, cum ar fi: indice de porozitate, caracteristici contractile, gradul de umiditate, compresibilitate, coeficient de tasare specifica, greutate volumetrica etc;
3. Dupa ce sunt procurate toate aceste informatii, studiul geotehnic se realizeaza propriu-zis, prin interpretarea tuturor datelor din teren si din laborator. Astfel, fundatia si structura de rezistenta vor fi calibrate pe baza caracteristicilor finale rezultate din studiu.
Ca si in cazul multor altor documentatii, cele geotehnice pot fi de mai multe feluri:
• avize geotehnice – se solicita pentru studii de prefezabilitate si/sau studii de fezabilitate, pentru trecerea terenurilor din extravilan in intravilan. Avizele nu sunt substituite studiului geotehnic;
• studii geotehnice pentru proiectul de autorizare de construire;
• studii geotehnice de detaliu;
• monitorizare geotehnica pe parcursul constructiei.
Pretul unui studiu geotehnic variaza in functie de complexitatea documentatiei, iar termenul de valabilitate este nelimitat.
.png)
154 mp
4
.png)
.png)
